CAPITOLUL 4
Cum poţi să gospodăreşti o casă?
1. De ce poate fi astăzi atât de dificilă gospodărirea unei case?
„SCENA acestei lumi se schimbă“ (1 Corinteni 7:31, NW). Aceste cuvinte au fost scrise cu peste 1 900 de ani în urmă, dar cât de adevărate sunt ele astăzi! Lucrurile se schimbă, în special în privinţa vieţii de familie. Ce era considerat normal sau tradiţional cu 40 sau cu 50 de ani în urmă, astăzi este adesea considerat nepotrivit. Din acest motiv, faptul de a-ţi gospodări cu succes casa poate prezenta dificultăţi enorme. Cu toate acestea, dacă ţii seama de sfaturile scripturale, poţi face faţă acestor dificultăţi.
TRĂIEŞTE POTRIVIT MIJLOACELOR DE CARE DISPUI
2. Ce situaţii economice cauzează stres într-o familie?
2 În prezent, multe persoane nu se mai mulţumesc să ducă o viaţă simplă axată pe familie. Pe măsură ce lumea comerţului produce din ce în ce mai multe bunuri şi se foloseşte cu toată abilitatea de publicitate pentru a încerca să atragă clienţi, milioane de taţi şi de mame petrec ore îndelungate lucrând pentru a putea cumpăra aceste bunuri. Alte milioane de părinţi au de dus o luptă zilnică doar pentru a pune puţină mâncare pe masă. Ei trebuie să-şi petreacă muncind mult mai mult timp decât în trecut, deţinând probabil două locuri de muncă, numai pentru a-şi putea achita lucrurile de primă necesitate. Pe de altă parte, alţii ar fi fericiţi să găsească un loc de muncă, deoarece şomajul este o problemă larg răspândită.
Da, pentru familia modernă viaţa nu este întotdeauna uşoară, însă principiile biblice pot ajuta familiile să se adapteze situaţiei lor.3. Ce principiu a explicat apostolul Pavel, şi cum poate aplicarea acestuia să o ajute pe o persoană să-şi gospodărească cu succes casa?
3 Apostolul Pavel s-a confruntat cu dificultăţi financiare. În timpul soluţionării lor, el a tras învăţăminte preţioase, pe care le explică în scrisoarea adresată prietenului său Timotei. Pavel scrie: „Noi n-am adus nimic în lume şi nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea. Dacă avem cu ce să ne hrănim şi cu ce să ne acoperim, ne va fi de ajuns“ (1 Timotei 6:7, 8). Este adevărat, o familie nu are nevoie numai de hrană şi de îmbrăcăminte. Familia are nevoie şi de un loc în care să locuiască. Copiii au nevoie de o instruire. Există şi notele de plată pentru asistenţa medicală, precum şi alte cheltuieli. Cu toate acestea, principiul conţinut în cuvintele lui Pavel se aplică în cazul familiei. Dacă ne mulţumim cu satisfacerea necesităţilor, în loc să cedăm în faţa dorinţelor, viaţa ne va fi mai uşoară.
4, 5. Cum pot ajuta prevederea şi planurile făcute dinainte la gospodărirea casei?
4 Un alt principiu util se găseşte într-una din ilustrările lui Isus. El a spus: „Cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească?“ (Luca 14:28). Isus vorbeşte aici despre prevedere sau despre a face planuri dinainte. Într-unul din capitolele anterioare am văzut cum îi ajută acest lucru unui cuplu tânăr care intenţionează să se căsătorească. Iar, după căsătorie, acest lucru este util şi în ceea ce priveşte gospodărirea casei. În acest domeniu, prevederea implică faptul de a avea un buget sau de a face planuri dinainte pentru a folosi în cel mai înţelept mod posibil resursele existente. În felul acesta, o familie îşi poate ţine sub control cheltuielile — punând deoparte bani pentru lucrurile esenţiale, necesare zilnic sau săptămânal — pentru a se încadra în mijloacele de care dispune.
5 În unele ţări, o astfel de limitare la buget poate însemna că trebuie să rezişti impulsului de a împrumuta bani cu dobândă mare pentru cumpărături inutile. Aceasta ar putea însemna, printre altele, a menţine un control strict asupra folosirii cărţilor de credit (Proverbele 22:7). Ar putea însemna şi a rezista impulsului de a cumpăra — de a achiziţiona ceva în mod spontan, fără a cântări necesităţile şi consecinţele. În plus, existenţa unui buget va face evident faptul că cheltuirea banilor în mod egoist cu jocuri de noroc, tutun şi băutură în exces periclitează situaţia financiară a familiei, precum şi că contravine principiilor Bibliei. — Proverbele 23:20, 21, 29–35; Romani 6:19; Efeseni 5:3–5.
6. Ce adevăruri scripturale îi ajută pe cei care sunt nevoiţi să trăiască în sărăcie?
6 Ce se poate spune însă despre cei care sunt obligaţi să trăiască în sărăcie? În primul rând, ei pot fi mângâiaţi de cunoaşterea faptului că această problemă de proporţii mondiale este doar temporară. În lumea nouă, care se apropie cu rapiditate, Iehova va înlătura sărăcia, împreună cu toate celelalte lucruri rele care fac omenirea să sufere (Psalmul 72:1, 12–16). Între timp, adevăraţii creştini, chiar dacă sunt foarte săraci, nu sunt afectaţi de o desperare absolută, întrucât ei se încred în promisiunea lui Iehova: „Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi“. Prin urmare, o persoană credincioasă poate să spună plină de încredere: „Domnul [Iehova, NW] este ajutorul meu, nu mă voi teme“ (Evrei 13:5, 6). În aceste zile grele pe care le trăim, Iehova îi sprijină pe închinătorii săi în multe privinţe când ei trăiesc potrivit principiilor sale şi pun Regatul său pe primul loc în viaţă (Matei 6:33). Foarte mulţi dintre ei pot confirma acest lucru, spunând, asemenea apostolului Pavel: „În toate lucrurile şi în toate împrejurările am învăţat secretul de a fi sătul, ca şi pe acela de a fi flămând, secretul de a trăi în belşug, ca şi pe acela de a trăi în nevoie. Am vigoare pentru toate lucrurile, datorită aceluia care îmi dă putere“. — Filipeni 4:12, 13, NW.
ÎMPĂRŢIŢI SARCINA
7. Care cuvinte ale lui Isus, dacă sunt aplicate, vor contribui la reuşită în gospodărirea casei?
7 Spre sfârşitul ministerului său pământesc, Isus a spus: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi!“ Matei 22:39). Aplicarea acestui sfat în familie ajută enorm de mult în privinţa gospodăririi unei case. La urma urmei, cine sunt semenii noştri cei mai apropiaţi şi cei mai dragi dacă nu cei cu care locuim sub acelaşi acoperământ — soţul şi soţia, părinţii şi copiii? Cum pot membrii familiei să-şi dovedească reciproc iubirea?
(8. Cum se poate da dovadă de iubire în cercul familial?
8 O modalitate este aceea ca fiecare membru al familiei să facă o parte rezonabilă din treburile casnice. Astfel, copiii trebuie învăţaţi să pună la loc lucrurile pe care le-au folosit, fie că este vorba de îmbrăcăminte, fie că este vorba de jucării. Este posibil să fie nevoie de timp şi de efort pentru a face patul în fiecare dimineaţă, însă aceasta constituie un ajutor important în gospodărirea casei. Desigur, puţin deranj pentru o perioadă scurtă de timp, este inevitabil, însă toţi membrii familiei pot colabora pentru a păstra casa ordonată într-o măsură rezonabilă, precum şi pentru a face curăţenie după servirea mesei. Lenea, îngăduinţa prea mare faţă de sine şi un spirit de ezitare, de animozitate, au un efect negativ asupra tuturor (Proverbele 26:14–16). Pe de altă parte, un spirit vesel, de voluntar, întreţine o viaţă de familie fericită. „Pe cine dă cu bucurie îl iubeşte Dumnezeu.“ — 2 Corinteni 9:7.
9, 10. a) Ce povară apasă uneori pe umerii gospodinei casei, şi cum poate fi uşurată această povară? b) Ce opinie echilibrată se sugerează cu privire la treburile casnice?
9 Consideraţia şi iubirea vor contribui la prevenirea unei situaţii care constituie o problemă gravă în unele case. Mamele au fost dintotdeauna sprijinul de nădejde al familiei. Se îngrijesc de copii, fac curăţenie, spală rufe, cumpără şi pregătesc hrana. În unele ţări, potrivit tradiţiei locale, femeile lucrează, de asemenea, la câmp, vând produsele la piaţă ori îşi aduc contribuţia în alte moduri la bugetul familiei. Chiar şi acolo unde Proverbele 31:10, 27). Aceasta nu înseamnă însă că femeia este singura care poate lucra într-o casă. După ce soţul şi soţia au lucrat toată ziua în afara locuinţei, trebuie ca soţia să poarte singură povara tuturor treburilor casnice în timp ce soţul şi ceilalţi membri ai familiei se odihnesc? Sigur că nu. (Compară cu 2 Corinteni 8:13, 14.) Aşadar, în cazul în care, de exemplu, mama urmează să pregătească de mâncare, ea va fi recunoscătoare dacă alţi membri ai familiei o vor ajuta la pregătire, aranjând masa, făcând unele cumpărături, sau făcând puţină ordine prin casă. Da, fiecăruia îi poate reveni o parte din această responsabilitate. — Compară cu Galateni 6:2.
în trecut nu a existat o tradiţie în acest sens, nevoia le-a obligat pe milioane de femei căsătorite să-şi găsească de lucru în afara locuinţei. O soţie şi o mamă care lucrează din greu în aceste domenii diferite merită laude. Asemenea ‘soţiei capabile’ descrise în Biblie (NW), ea este foarte harnică. „Ea . . . nu mănâncă pâinea lenevirii“ (10 Unele persoane pot spune: „Aici unde locuiesc eu, asemenea treburi nu fac parte din atribuţiile bărbatului“. Acest lucru poate fi adevărat, însă nu ar fi bine să se supună această problemă unei examinări mai atente? Atunci când a pus bazele familiei, Iehova Dumnezeu nu a dispus ca o anumită muncă să fie efectuată numai de către femei. Cu o anumită ocazie, când fidelul Avraam a fost vizitat de mesageri speciali trimişi de Iehova, el însuşi a participat la pregătirea şi servirea mesei pentru vizitatori (Geneza 18:1–8). Biblia sfătuieşte: „Bărbaţii să-şi iubească soţiile, ca pe trupurile lor“ (Efeseni 5:28). Dacă, la sfârşitul zilei, soţul se simte obosit şi doreşte să se odihnească, nu este posibil ca şi soţia să se simtă la fel, poate chiar într-o măsură mai mare (1 Petru 3:7)? Atunci, nu ar fi potrivit şi nu ar fi o dovadă de iubire ca soţul să dea o mână de ajutor la treburile casei? — Filipeni 2:3, 4.
11. În ce privinţă a dat Isus un exemplu excelent pentru fiecare membru al familiei?
Matei 20:28). Cât de încântătoare sunt familiile în care toţi membrii cultivă o astfel de atitudine!
11 Isus este cel mai bun exemplu de persoană care i-a fost plăcută lui Dumnezeu şi care le-a adus fericire asociaţilor săi. Deşi nu a fost niciodată căsătorit, Isus este un bun exemplu atât pentru soţi, cât şi pentru soţii şi copii. El a spus despre sine: „Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească“, cu alte cuvinte, să le slujească altora (CURĂŢENIA — DE CE ESTE ATÂT DE IMPORTANTĂ?
12. Ce cere Iehova din partea celor care îi slujesc?
12 Un alt principiu biblic care poate ajuta la gospodărirea casei se găseşte în 2 Corinteni 7:1. Aici citim: „Să ne curăţim de orice întinăciune a cărnii şi a duhului“. Cei care dau ascultare acestor cuvinte inspirate îi sunt plăcuţi lui Iehova, care cere o „închinare care este curată şi nepătată“ (Iacov 1:27, NW). Iar familiile lor se bucură de foloasele ce decurg din aceasta.
13. De ce este curăţenia importantă pentru gospodărirea casei?
Isaia 33:24; Apocalipsa 21:4, 5). Până atunci însă, fiecare familie se confruntă din când în când cu boala. Chiar şi Pavel şi Timotei s-au îmbolnăvit (Galateni 4:13; 1 Timotei 5:23). Cu toate acestea, specialiştii în domeniul medical afirmă că multe boli se pot preveni. Familiile care manifestă înţelepciune evită unele boli de acest fel dacă se feresc de necurăţenia carnală şi spirituală. Să vedem cum se poate face acest lucru. — Compară cu Proverbele 22:3.
13 De exemplu, Biblia ne asigură că va veni o zi în care bolile şi suferinţele vor dispărea. Atunci ‘nici un locuitor nu va zice: «Sunt bolnav!»’ (14. În ce fel poate curăţenia morală să protejeze o familie împotriva bolii?
14 Curăţenia spirituală include şi curăţenia morală. După cum este bine ştiut, Biblia promovează norme morale înalte şi condamnă orice fel de intimitate sexuală care are loc în afara căsătoriei. „Nici fornicatorii, . . . nici adulterii, nici bărbaţii întreţinuţi pentru scopuri nenaturale, nici bărbaţi care se culcă cu bărbaţi . . . nu vor moşteni regatul lui Dumnezeu“ (1 Corinteni 6:9, 10, NW). Este foarte important ca creştinii care trăiesc în lumea depravată de astăzi să respecte aceste norme stricte. Acest lucru îi face plăcere lui Dumnezeu şi, de asemenea, contribuie la protejarea familiei de bolile transmisibile sexual, cum sunt SIDA, sifilisul, blenoragia şi infecţiile cu chlamydiae. — Proverbele 7:10–23.
15. Dă un exemplu de lipsă de curăţenie fizică ce poate cauza o îmbolnăvire.
15 ‘Curăţirea de orice întinăciune a cărnii’ contribuie la protejarea familiei împotriva altor boli. Multe boli sunt cauzate de lipsa curăţeniei fizice. Un prim exemplu este obiceiul de a fuma. Fumatul nu numai că murdăreşte plămânii, îmbrăcămintea şi chiar aerul, ci îi şi
îmbolnăveşte pe oameni. În fiecare an, milioane de persoane mor din cauză că au fumat tutun. Gândeşte-te puţin: în fiecare an, milioane de persoane nu s-ar fi îmbolnăvit şi nu ar fi murit prematur dacă ar fi evitat această ‘întinăciune a cărnii’!16, 17. a) Ce lege dată de Iehova îi proteja pe israeliţi de anumite boli? b) Cum se poate aplica în toate familiile principiul din Deuteronomul 23:12, 13?
16 Să analizăm un alt exemplu. Cu aproximativ 3 500 de ani în urmă, Dumnezeu i-a dat naţiunii Israel Legea sa ca să le organizeze închinarea şi, într-o oarecare măsură, viaţa de fiecare zi. Stabilind câteva norme elementare de igienă, Legea aceea a contribuit la protejarea naţiunii împotriva bolilor. O lege de acest fel se referea la îndepărtarea excrementelor umane, care trebuiau îngropate în mod corespunzător departe de tabără, astfel încât zona locuită să nu fie poluată (Deuteronomul 23:12, 13). Acea lege din antichitate continuă să fie un sfat bun. Chiar în prezent oamenii se îmbolnăvesc şi mor, din cauză că nu i se conformează *.
17 În armonie cu principiul cuprins în legea israelită, baia şi locul în care se află toaleta familiei — fie în interiorul, fie în exteriorul locuinţei — trebuie păstrate curate şi trebuie dezinfectate. Dacă locul în care se află toaleta nu este păstrat curat şi acoperit, acolo se vor aduna muşte care vor răspândi microbi în alte locuri din casă — chiar şi pe alimentele pe care le mâncăm! În plus, copiii şi adulţii trebuie să se spele pe mâini după ce vizitează locul respectiv. În caz contrar, ei aduc de acolo, pe piele, microbi. Potrivit declaraţiei unui medic francez, spălatul pe mâini „rămâne în continuare una dintre cele mai bune garanţii a prevenirii anumitor infecţii digestive, respiratorii sau ale pielii“.
18, 19. Ce sugestii se oferă pentru păstrarea curăţeniei casei chiar şi într-o zonă săracă?
18 Este adevărat, efectuarea curăţeniei constituie o dificultate într-o zonă săracă. O persoană care cunoaşte bine astfel de zone a spus: „Clima apăsător de fierbinte face ca munca pe care o presupune curăţenia să fie de două ori mai grea. Furtunile de praf acoperă fiecare crăpătură a casei cu o pulbere fină maronie. . . . Populaţia crescândă a oraşelor, precum şi a unor zone rurale, creează, de asemenea, riscuri de îmbolnăvire. Canalele neacoperite, grămezile de gunoi rămase neridicate, toaletele publice murdare, şobolanii, gândacii de bucătărie şi muştele care sunt purtători de boli au devenit o imagine obişnuită“.
19 Păstrarea curăţeniei în aceste condiţii este dificilă. Cu toate acestea, curăţenia merită efortul. Apa şi săpunul,
precum şi puţină muncă în plus costă mai puţin decât medicamentele şi spitalizarea. Dacă trăieşti într-un astfel de mediu, păstrează-ţi, pe cât se poate, casa şi curtea curate şi fără murdărie de animale. Dacă poteca până la casa ta devine noroioasă în sezonul ploios, ai putea-o acoperi cu pietriş sau cu pietre ca să nu aduci noroiul în casă? Dacă se folosesc pantofi sau sandale, ar putea fi acestea scoase înainte ca purtătorul lor să intre în casă? De asemenea, trebuie să ai grijă să nu-ţi contaminezi rezerva de apă. Se estimează că, anual, cel puţin două milioane de decese au loc din cauza bolilor provocate de apa murdară şi de o igienă precară.20. Întrucât casa trebuie păstrată curată, cine trebuie să îşi asume această responsabilitate?
20 Faptul ca o casă să fie curată depinde de fiecare: mamă, tată, copii şi musafiri. O mamă a opt copii, din Kenia, a spus: „Fiecare a învăţat să-şi facă partea care îi revine“. O casă curată şi ordonată aruncă o lumină favorabilă asupra întregii familii. Un proverb spaniol afirmă: „Niciodată nu e vrajbă între sărăcie şi curăţenie“. Fie că cineva locuieşte într-o vilă, fie într-un apartament, fie într-o locuinţă modestă, fie într-o colibă, curăţenia este un factor important care contribuie la o mai bună sănătate a familiei.
ÎNCURAJAREA NE FACE SĂ ÎNFLORIM
21. Potrivit cu Proverbele 31:28, ce anume va contribui la fericire într-o casă?
21 Când prezintă soţia capabilă, cartea Proverbele spune: „Fiii ei se scoală şi o numesc fericită, soţul ei se scoală şi-i aduce laude“ (Proverbele 31:28). Când l-ai lăudat ultima dată pe unul dintre membrii familiei tale? Într-adevăr, suntem asemenea plantelor primăvara, care sunt gata să înflorească atunci când primesc puţină căldură şi umezeală. În ceea ce ne priveşte, avem nevoie de căldura unei laude. O soţie se simte bine dacă ştie că soţul apreciază munca ei grea şi grija ei iubitoare şi că nu o consideră ca de la sine înţeles (Proverbele 15:23; 25:11). Este plăcut şi când o soţie îşi laudă soţul pentru munca depusă în casă şi în afara acesteia. Copiii înfloresc şi ei când părinţii lor îi laudă pentru eforturile pe care le-au depus acasă, la şcoală sau în cadrul congregaţiei creştine. Şi ce mult face puţină recunoştinţă! Cât te costă să spui: „Mulţumesc“? Foarte puţin, cu toate acestea câştigul familiei pe plan moral poate fi enorm.
22. De ce este nevoie ca o casă să fie ‘întărită’, şi cum se poate ajunge la acest lucru?
22 Gospodărirea unei case nu este uşoară, şi aceasta din multe motive. Totuşi, se poate face cu succes. Un proverb biblic spune: „Prin înţelepciune se înalţă o casă şi prin pricepere [discernământ, NW] se întăreşte“ (Proverbele 24:3). Înţelepciunea şi discernământul se pot dobândi dacă fiecare membru al familiei se străduieşte să afle care este voinţa lui Dumnezeu şi să o aplice în viaţa sa. Cu siguranţă merită să depui eforturi pentru a avea o familie fericită!
^ par. 16 Într-un manual editat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care sfătuieşte cum să se evite diareea — o boală obişnuită care duce la multe decese în rândul copiilor —, se spune: „Dacă nu există latrină: defecaţi departe de casă şi de locurile în care se joacă copiii şi la cel puţin 10 metri de sursele de apă; acoperiţi fecalele cu pământ“.