Persoană înzestrată de Dumnezeu cu capacitatea de a discerne voința sa; era ca și cum ochii îi erau deschiși ca să vadă sau să înțeleagă lucruri care nu erau evidente pentru oameni în general. Termenul ebraic provine dintr-un verb care înseamnă „a vedea”, fie în sens propriu, fie în sens figurat. Oamenii apelau la văzător pentru a-i cere sfaturi înțelepte cu privire la unele probleme. (1Sa 9:9)