Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 90

“Te tia-faahou-raa e te ora”

“Te tia-faahou-raa e te ora”

IOANE 11:17-37

  • TAERAA MAI IESU UA POHE Ê NA LAZARO

  • “TE TIA-FAAHOU-RAA E TE ORA”

Na Perea mai, tae atura Iesu i pihai iho i Betania, piri i te toru kilometera i te pae hitia o te râ o Ierusalema. Te oto ra Maria raua Mareta, na tuahine o Lazaro, tei pohe aˈenei. Mea rahi tei haere mai e tamahanahana ia raua.

Faaarahia maira Mareta e te haere mai ra Iesu. Haaviti ihora oia i te haere e farerei ia ˈna. Parau atura Mareta ia Iesu i ta raua Maria i manaˈo noa na a maha ˈtura mahana: “Fatu, ahani oe i ǒ nei, e ore ïa to ˈu taeae e pohe.” E ere râ te auraa e aita e tiaturiraa to Mareta. Na ô atura hoi oia: “Te tiaturi nei au e noa ˈtu eaha ta oe e ani i te Atua, e horoa mai iho â oia.” (Ioane 11:21, 22) No ˈna, e ravea â ta Iesu no to ˈna taeae.

Pahono atura Iesu: “E tia faahou mai to taeae.” Manaˈo atura Mareta e te faahiti ra Iesu i te tia-faahou-raa a muri aˈe i te fenua nei, ta Aberahama e te tahi atu i tiaturi noa na, a na ô ai: “Ua ite au e e tia faahou mai oia i te tia-faahou-raa i te mahana hopea.”—Ioane 11:23, 24.

E nehenehe râ ta Iesu e horoa i te tahi tamǎrûraa i reira iho. Haamanaˈo atura oia ia Mareta e e mana to ˈna no ǒ mai i te Atua i nia i te pohe: “Ia pohe noa ˈtu te taata o te faatupu i te faaroo ia ˈu, e ora faahou mai oia. E te taata atoa e ora nei e e faatupu i te faaroo ia ˈu, e ore roa ïa e pohe.”—Ioane 11:25, 26.

Aita Iesu e parau ra e ore roa ta ˈna mau pǐpǐ e ora ra e pohe. O ˈna atoa hoi te pohe, mai ta ˈna i faaara i ta ˈna mau aposetolo. (Mataio 16:21; 17:22, 23) Te haapapu ra râ oia e te taata o te faatupu i te faaroo ia ˈna, e nehenehe oia e fanaˈo i te ora mure ore. Mea rahi te fanaˈo i te reira ia faatiahia mai ratou. Tera râ, te vai ra te feia haapao maitai e ora noa ra ia mou teie faanahoraa o te ao nei, o te ore roa e pohe. Noa ˈtu eaha te tupuraa, e ore roa te taata atoa o te faatupu i te faaroo ia Iesu e roohia i te pohe mure ore.

E nehenehe anei râ ta Iesu, tei parau aˈenei, “O vau te tia-faahou-raa e te ora,” e faatia mai ia Lazaro, tau mahana ˈtura te poheraa? Ui atura Iesu ia Mareta: “Tiaturi anei oe i te reira?” Pahono maira Mareta: “E, e te Fatu. Te tiaturi nei au e o oe te Mesia te Tamaiti a te Atua, tei haere mai i teie nei ao.” No to ˈna faaroo e e nehenehe ta Iesu e rave i te tahi mea i taua mahana ra, haere ru ihora Mareta i te fare e parau mǎrû atura i to ˈna tuahine: “To ǒ nei te Orometua e te ani mai ra ia oe.” (Ioane 11:25-28) Faarue ihora Maria i te fare, e apee maira te taata, tei manaˈo e te haere ra oia i te menema o Lazaro.

Aita, te haere ra Maria ia Iesu ra. Tuturi ihora oia i to ˈna pae avae a taˈi noa ˈi, e parau maira i ta to ˈna tuahine atoa i parau: “E te Fatu, ahani oe i ǒ nei, e ore ïa to ˈu taeae e pohe.” No to ˈna aroha i te iteraa ia Maria e te taata e taˈi ra, autâ ihora Iesu, horuhoru ihora e taˈi atoa ˈtura. Putapû ihora te feia e hiˈo noa mai ra. Parau aˈera râ vetahi: “Ua faaaraara teie taata i te mata o te hoê matapo. Aita ïa i tia ia ˈna ia rave i te tahi mea ia ore Lazaro e pohe?”—Ioane 11:32, 37.